România este codaşă din punct de vedere al reciclării deşeurilor, astfel că risă să intre în procedură de infringement. Concret, până în 2020, suntem nevoiţi să reciclăm 20% din masa totală de deşeuri municipale însă obiectivul nu poate fi atins pe motiv că, în prezent, doar 13% din el s-a realizat.

Printre motivele enumerate de specialişti se numără lipsa infrastructurii de reciclase, interesul scăzut al autorităţilor locale dar şi dezinteresul populaţiei.

„România este pe unul dintre locurile codaşe din Europa la reciclarea deşeurilor, iar modalitatea de a rezolva această problemă nu se întrevede prea curând. Anul trecut s-a încercat introducerea unei taxe pe fiecare tonă de deşeu depozitată, încercând modelul european. Acest lucru a dus doar la un tarif mai mare pentru utilizatorul final, dar cantitatea deşeului reciclat a rămas constantă. Acestă taxă a fost suspendată până la data de 1 ianuarie 2019”, declară Silviu Dumitrescu, director general Saubermacher Romania.

Potrivit acestuia, este important ca populaţia să fie informată referitor la ce înseamnă această taxă. Mai mult, românilor ar trebui să li se aducă la cunoştină faptul că, în cazul în care produc mai puţine deşeuri şi reciclează mai mult, vor plăti mai puţin. „Dar o campanie de acest gen este costisitoare şi de durată, imposibil de realizat până la 1 ianuarie 2019”, completează Dumitrescu.

Diferenţele între România şi alte state europene

Specialistul arată că reglementările în materie de reciclare sunt în mare parte comune cu cele la nivel european, diferenţa majoră fiind dată de modul în care acestea sunt aplicate. „Există amenzi pentru abandonarea deşeurilor, lipsa contractului de salubrizare, dar aplicarea amenzilor de către poliţia locală este un fenomen rar. În cei 11 ani de lucru în acest domeniu nu am reuşit să implementăm acest tarif, deşi toţi utilizatorii beneficiază de serviciul de salubrizare”, arată Dumitrescu.

Spre exemplu, în majoritatea ţărilor din Europa, din cantităţile colectate de la utilizatorul final doar 10% ajung să fie depozitate în groapa de gunoi. În ţări precum Austria şi Suedia, cantitatea este chiar sub 3%.

„Înainte să putem să implementăm un sistem precum cel din Suedia sau Austria trebuie să ne educăm, să avem acel spirit civic şi să înţelegem că totul începe din casele noastre. Da, contează dacă arunc această sticlă (PET) în recipientul de fracţie biodegradabilă. În Austria, acest fapt este pedepsit cu amenzi între 80 şi 120 euro, de către operator. Trebuie să întelegem că acel PET este compromis pentru că a fost contaminat de fracţia biodegradabilă, iar munca pentru a extrage acel PET este uriaşă”, completează specialistul.

Protecţia mediului ar trebui să fie o prioritate

În Suedia se colectează, separat, alimentele expirate în ambalajele originale, ca să nu existe riscul contaminării. Acele ambalaje sunt reciclate, iar produsele biodegradabile sunt transformate în biocombustibil care alimentează toate autogunoierele companiei, astfel scăzând şi emisiile de CO2.

„Protecţia mediului trebuie să constituie o prioritate pentru fiecare dintre noi, aceasta este ţara în care trăim şi este important să o păstrăm curată”, a conchis Silviu Dumitrescu.