news_small

Inventat în 1885, plasticul a devenit un material utilizat la scară largă abia în ultimele decenii. În acest moment, sunt utilizate peste 40 de tipuri de plastic, cu compoziţie şi proprietăţi diferite, în funcţie de domeniul de utilizare, arată reprezentanţii unei Agenţiei de protecţie a mediului. Într-un ghid de colectare selectivă a cărui realizare a fost susţinută din fonduri norvegiene, reprezentanţii APM arată că nu doar în România, ci la nivel mondial, sistemele de reciclare a plasticului încă sunt în curs de dezvoltare. Faptul că acest sistem nu este unul care să asigure reciclarea într-un procent apropiat de 100% se datorează tocmai diversităţii tipurilor de plastic. „Activitatea de reciclare a maselor plastice reprezintă cea mai mare provocare în valorificarea eficientă din punct de vedere economic, mai ales datorită problemelor legate de colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabilă. Unele ţări îşi asumă prin politicile administrative o mare responsabilitate în recuperarea de ambalaje şi produse”, se arată în Ghidul editat de APM.

Unu la sută

În România, autorităţile nu au reuşit, deocamdată, să implementeze politici publice care să încurajeze reciclarea selectivă. Prin urmare, din totalul de cinci miliarde de pungi care sunt vândute anual prin intermediul magazinelor din România sunt reciclate aproximativ 1% (50 de milioane), cea care coordonează recent implementatul proiect de colectare selectivă a deşeurilor. Cam 12% din volumul gropilor de gunoi din ţara noastră este ocupat de plastic. Deocamdată, o primă măsură luată de Executiv în această direcţie este interdicţia de a mai importa pungi de plastic de la 1 iulie 2018. Potrivit estimărilor din domeniu, o pungă de plastic se va degrada într-o perioadă de aproximativ 450 de ani, în timp ce unui pahar de plastic îi va lua aproximativ un milion de ani să se reintegreze în circuitul natural. Unul din cele mai utilizate tipuri de plastic este polistirenul, din care se produc ambalaje pentru alimente, caserole, DVD-uri etc. Specialiştii din domeniu spun că acest tip de plastic nu se va mai reintegra în circuitul natural niciodată.

Economii

În fiecare doi metri cubi de gunoi generat în ţara noastră se regăsesc, în medie, patru kilograme de resturi de polietilenă (tipul de plastic din care se fac pungile şi ambalajele), calculează reprezentanţii APM Sibiu. Pentru fiecare tonă de polietilenă reciclată sunt economisite circa opt tone de petrol, iar din acea tonă reciclată pot fi produse 6.000 de mp de folie netransparentă sau 3.000 de saci de ambalaje.

Se colectează selectiv (în pubela/recipientul de culoare galbenă): – recipientele din plastic pentru băuturi (PET) şi cele ale produselor lactate. Recipientele produselor cosmetice şi ale detergenţilor, caserole de plastic şi polistiren, veselă de plastic, pungi de plastic necontaminate de resturi menajare; – recipiente din plastic pentru alimente: – ambalaje din plastic de tip folie. Nu toate tipurile de plastic trebuie depuse în containerele destinate colectării selective a deşeurilor. Astfel, ambalajele utilizate pentru uleiuri de gătit sau a celor tehnice, precum şi ambalajele contaminate cu sosuri etc. trebuie aruncate la deşeurile reziduale, care vor fi depozitate în gropile de gunoi ecologice. Exemplele de utilizare a plasticului reciclat sunt multiple.