Borderoul de achizitie deseuri sau adeverinta de primire plata achizitii deseuri asa cum mai este denumita, este documentul pe care operatorii (colectorii) de deseuri sunt obligati sa il intocmeasca pentru deseurile colectate de la persoanele fizice.

            Borderoul de achizitie de deseuri metalice feroase si neferoase si a aliajelor acestora este un document financiar-contabil, iar vederea evidentei, acesta se inseriaza si numeroteaza intern.

            Printre obligatiile pe care operatorii care colecteaza deseuri de la persoanele fizice le au amintim:

– sa intocmeasca borderoul de achizitie deseuri metalice feroase si neferoase si a aliajelor acestora

– sa achite contravaloarea deseurilor achizitionate si sa retina la sursa impozitul pe venit cat si contributia la Administratia Fondului pentru Mediu

–  sa informeze, sa obtina consimtamantul persoanei fizice si sa respecte legislatia in materia protectiei persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date

            In borderoul de achizitie deseuri sau adeverinta de primire plata achizitii deseuri se vor inscrie obligatoriu urmatoarele date:

Datele de identificare ale operatorului economic:

– denumirea societatii si forma juridica a acesteia

– adresa sediului social cat si a punctului de lucru (dupa caz)

– numarul de ordine in registrul comertului

– codul unic de inregistrare ( CUI ) sau codul de identificare fiscala ( CIF )

– numarul si data emiterii autorizatiei de mediu

Datele de identificare ale persoanei fizice care preda deseurile:

– nume si prenume

– adresa (domiciliul) din actul de identitate

– seria si numarul actului de identitate ( BI ) sau ( CI ),

– emitentul actului de identitate

– cod numeric personal ( CNP )

Datele de identificare a deseurilor predate:

– codul si denumirea deseurilor conform HG 856/2002

– cantitatea de deseuri metalice feroase si neferoase si aliajelor acestora

Date de natura financiar-contabila:

– valoarea de cumparare a deseurilor

– contul bancar al persoanei fizice care preda deseurile  – dupa caz

– numarul chitantei de plata (dispozitiei de plata) pentru platile in numerar

Declaratia pe propia raspundere a persoanei fizice ca deseurile pe care le preda provin sau nu din gospodarie proprie.

Consimtamant prelucrare date cu caracter personal ( GDPR )

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, afirmă că rezolvarea problemei privind poluarea aerului ţine în principal de autorităţile locale, care trebuie să colaboreze cu ministerul de resort. În acest context, el reclamă că foarte puţine dintre oraşele României au Programul de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului şi susţine că autorităţile locale şi cele judeţene ”au lăsat tot timpul la urmă” problematica poluării.

Ministrul Mediului declară că nu toate particulele care constituie poluare a aerului provin de la eşapamentele maşinilor, ci sunt şi particule ridicate de pe străzi neasfaltate, noroi, adus de pe câmpuri sau de pe şantiere, dar există şi poluare industrială, situaţie în care ar fi nevoie de relocări în afara oraşelor.

”Autoritatea publică locală, cu ajutorul nostru, cu siguranţă, dar autoritatea publică locală trebuie să ia măsurile care reduc poluarea, prin PICA, Programul de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului. Sunt foarte puţine oraşe care au acest PICA, lucrăm cu ei, am început din ianuarie să fim un fel de catalizator şi să-i ajutăm să implementeze asemenea programe”, a declarat ministrul Mediului, miercuri seară, la TVR.

Tanczos Barna a arătat că şi-ar dori ca aceste autorităţi ”să trateze mult mai serios această problemă” a poluării.

”Mi-ar plăcea ca autorităţile publice locale să trateze mult mai serios această problemă. Din ceea ce am văzut, primarii, consilierii, consiliile locale sau judeţene au lăsat tot timpul la urma listei de priorităţi problemele de mediu: judeţe fără sistem integrat de gestiune a deşeurilor, oraşe fără plan de îmbunătăţire a calităţii aerului, oraşe fără nicio măsură pentru reducerea poluării deci acest lucru se poate schimba doar dacă ne schimbăm şi noi, cetăţenii şi nu-i mai alegem pe cei care nu pun accent pe aceste probleme atât de importante”, a adăugat Tanczos Barna.

El a precizat că în mod sigur ”ajută” colaborarea dintre ministerul de resort şi autorităţile locale, dar deciziile privind măsurile de combatere a poluării aparţin acestora din urmă.

In contextul actual, cand sustinterea realizarii unor programe pentru protectia mediului este din ce in ce mai importanta, pentru ca Romania sa intre in rand alte state ale Uniunii Europene in ceea ce priveste capacitatea de a indeplini obliectivele globale de reciclare, se impun masuri pentru a vira sumele necesare unor astfel de initiative catre Fondul pentru mediu, instrument economico-financiar destinat tocmai sustinerii acestor proiecte eco-friendly.

Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din diverse taxe si contributii achitate de societatile care introduc pe piata nationala ambalaje de desfacere si bunuri ambalate sau genereaza deseuri prin natura activitatii desfasurate (import, achizitii intracomunitare, posesie de marca prorpie sau productie, fabricare si distributie), fie pentru a-si asuma indeplinirea unor obligatii ce insotesc principiul responsabilitatii extinse a producatorului, fie pentru neindeplinirea obiectivelor de colectare, reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje.

Producatorii sunt obligati sa respecte o serie de masuri implementate pentru a sprijini protectia mediului, prin incurajarea reciclarii si valorificarii deseurilor de ambalaje, iar toate aceste taxe si contributii pe care operatorii economici le platesc catre Administratia Fondului pentru mediu se incadreaza in categoria de obligatii la fondul de mediu.

Cine datoreaza obligatii la fondul pentru mediu?

Societatile clasificate drept importatori, posesori de marca proprie, achizitori intracomunitari, producatori sau distribuitori, indiferent de industria in care activeaza, au obligatii catre Administratia fondului pentru Mediu.

Care este rolul obligatiilor la fondul de mediu?

Reglementate prin O.U.G 196/2005 privind Fondul pentru Mediu si prin ORDIN Nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul a contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru mediu, cu modificarile si completarile ulterioare, aceste obligatii asociate responsabilitatii extinse a producatorului in contextul deseurilor vin sa sustina initiativele care se bazeaza pe conceptul cunoscut drept „poluatorul plateste”.

Pentru a incuraja atingerea obiectivelor globale de valorificare si reciclare a deseurilor impuse producatorilor, AFM aplica o serie de taxe, contributii si sanctiuni societatilor care importa, achizitioneaza intracomunitar, produc sau distribuie produse in Romania, introducand astfel pe piata nationala bunuri ambalate ce genereaza deseuri:

Care sunt obligatiile la fondul de mediu – Identificare, raportare si achitare

Identificarea, raportarea si achitarea, dupa caz, a obligatiilor la fondul de mediu, se face lunar, trimestrial sau anual – in functie de tipul obligatiilor identificate -, in baza declaratiei completate si depuse la Administratia Fondului pentru Mediu.

Daca societatile vizate nu depun declaratia pana pe data de 25 ale lunii in curs pentru perioada anterioara, acestea sunt sanctionate cu sume intre 1.000 si 5.000 de lei.

Cititi mai mult pe business24.ro

Începând cu 1 ianuarie 2021, o nouă lege intră în vigoare în România. Persoanele care nu vor respecta noile prevederi riscă să primească amenzi usturătoare.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci” şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Este obligatorie colectarea separată a deşeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din uşa în uşă, sau prin aport voluntar. Tratarea biologică prin compostare/digestie anaerobă a deşeurilor biodegradabile este condiţionată de tipul deşeurilor şi modul de colectare a acestora”, se arată în proiectul de lege.

„Astfel, sunt admise la compostare materialele şi/sau deşeurile care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: au fost colectate separat, au certificat de conformitate pentru materiile prime care intră în procesul de compostare şi digestie anaerobă. (…) Persoanele fizice şi juridice care generează deşeuri biodegradabile au obligaţia să depună aceste deşeuri în spaţiile indicate sau să le predea operatorilor autorizaţi pentru colectarea lor”, se mai arată în document.

Potrivit legii, cetăţenii şi operatorii economici care nu separă biodeşeurile riscă amenzi cuprinse între 400 şi 800 lei, respectiv 10.000 şi 20.000 lei pentru persoanele juridice. De asemenea, operatorii de instalaţii de compost riscă amenzi cuprinse între 15.000 şi 30.000 în cazul în care compostul pe care îl produc conţine, printre altele, substanţe otrăvitoare, poluante şi radioactive.

În plus, amenzile se vor aplica şi pentru nerespectarea utilizării tipului de compost adecvat, respectiv compost de calitate foarte bună – Categoria A, în agricultură şi horticultură sau a compostului de Categoria B pentru spaţii verzi, urbane şi rurale.

Separarea biodeşeurilor în gospodăria/locuinţa oamenilor este vitală pentru creşterea semnificativă a nivelului de reciclare şi evitarea unor amenzi costisitoare din partea UE. Având în vedere că în prezent România reciclează doar 14%, aplicarea Legii compostului ar contribui semnificativ la atingerea obiectivului de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din totalul deşeurilor municipale generate, obligaţie prevăzută în Legea cadru a deşeurilor 211/2011.

Sursa: evz.ro

– Doi ingineri care au lucrat la depozitul de deșeuri de la Ghizela – cel mai mare din vestul țării – pun pe masă dovezi incontestabile despre dezastrul ecologic produs de proasta administrare a amplasamentului: substanțele toxice rezultate din fermentarea gunoaielor (cunoscute sub numele de levigat) au fost deversate în râul Timiș, iar în contul acestor deversări au fost plătite servicii fictive de vidanjare și neutralizare a levigatului.

– Conducerea RETIM, compania care administrează depozitul de deșeuri, recunoaște că a fost sesizată cu privire la aceste nereguli, dar spune că n-au existat suficiente dovezi. Pus în fața fotografiilor care demonstrează deversarea levigatului, directorul RETIM a rămas fără replică: „Nu pot să comentez”.

– Garda de Mediu Timiș admite că, în ultimii ani, a identificat nereguli privind epurarea necorespunzătoare a levigatului de la Ghizela, dar nu știe nimic despre deversările în râul Timiș.

Cititi in continuare pe recorder.ro

Comisia Europeană a trimis avize motivate României, Bulgariei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei şi Poloniei din cauza faptului că aceste state nu au adoptat un program naţional de gestionare a deşeurilor radioactive care să respecte cerinţele Directivei privind combustibilul uzat şi deşeurile radioactive. CE a transmis României şi un aviz motivat deorece nu a transpus în mod corect anumite cerinţe din aceeaşi directivă.

„Deşeurile radioactive sunt generate de producerea energiei electrice în centralele nucleare sau de utilizarea materialelor radioactive fără a apela la energia electrică în scopuri medicale, industriale, agricole şi de cercetare. Aceasta înseamnă că toate statele membre generează deşeuri radioactive. Directiva instituie un cadru comunitar pentru asigurarea gestionării responsabile şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de siguranţă şi de a evita impunerea unor sarcini inutile asupra generaţiilor viitoare. În special, directiva prevede obligaţia statelor membre de a elabora şi de a pune în aplicare programe naţionale de gestionare a întregului volum de combustibil uzat şi a tuturor deşeurilor radioactive generate pe teritoriul lor, de la generare până la eliminare”, transmit reprezentanţii CE.

Obiectivul este de a proteja lucrătorii şi publicul larg de pericolele asociate radiaţiilor ionizante. Statele membre aveau obligaţia de a transpune directiva până la 23 august 2013 şi de a notifica pentru prima dată programele lor naţionale Comisiei până la 23 august 2015.  Statele membre vizate au la dispoziţie trei luni pentru a lua măsuri. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri, potrivit sursei citate de News.ro.

Subiectul poluarii este unul tot mai des intalnit in discutiile autoritatilor din Romania, dar si la nivel european, dat fiind impactul pe care il are asupra mediului inconjurator.

Pentru a diminua efectele pe care activitatile marilor producatori le au prin producerea sau utilizarea de ambalaje, o serie de norme au fost instituite privind managementul eficient al acestor deseuri prin noi reglementari.

Astfel, in Romania, incepand cu 19 iulie 2018, a fost publicata in Monitorul Oficial OUG 74/17.07.2018, care modifica si completeaza doua legi importante in domeniul managementului deseurilor, si anume Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor si Legea nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje.

Care sunt companiile care trebuie sa respecte legislatia privind evidenta si gestionarea deseurilor de ambalaje?

Companiile cele mai afectate de aceste noi modificari sunt cele care opereaza in zona de:

● retail
● domeniul farmaceutic,
● auto,
● producatorii,
● distribuitorii si importatorii din industria de alimente si bauturi precum si bunuri
● de larg consum,
● cei care asigura productia de echipamente electrice si electronice, dar si echipamente industriale.

Totusi, companiile care declara cantitatile si tipurile de ambalaje introduse pe piata din Romania raman aceleasi, insa sunt clarificate cazurile companiilor care introduc pe piata noastra produse ambalate.

Din aceasta categorie fac parte acei operatori economici care se ocupa de importul sau achizitionarea din interiorul Comunitatii a produselor ambalate pentru consum propriu. Ei sunt obligati sa aiba responsabilitate pentru deseurile de ambalaje primare, secundare si tertiare care se folosesc pentru a ambala propriile produse.

Sursa: ziare.com

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va realiza un spot despre reciclare, iar până în iunie 2020 îl va trimite Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru a fi difuzat în regim de „Mesaj de interes public” la toate posturile TV şi radio, a anunţat comunitatea „Declic”.

Decizia a venit ca urmare a unei acţiuni a „Declic”, „Vrem spot de interes public pentru reciclare”, în cadrul căreia au fost strânse peste 11.000 de semnături, în scopul promovării obligativităţii reciclării în rândul cetăţenilor. De curând, activiştii de mediu au protestat timp de 30 de minute în faţa Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, faţă de ineficienţa instituţiei în a-şi îndeplini atribuţiile de a informa şi educa populaţia în legătură cu importanţa şi obligativitatea reciclării. Pe durata evenimentului, aceştia au expus un televizor pe care au rulat mesaje de interes public despre reciclare, pentru a atrage atenţia asupra importanţei problemei privind colectarea separată a deşeurilor.

În urma acţiunii, reprezentantul „Declic” s-a întâlnit cu ministrul Mediului, Costel Alexe, pentru a-i înmâna semnăturile. „Unul dintre motivele pentru care rata de reciclare în România este foarte scăzută, de doar 14 la sută, este faptul că cetăţenii nu reciclează îndeajuns. Sunt prea puţin implicaţi în acest proces. Tocmai de aceea, dacă aceştia ar auzi mai mult mesaje despre reciclare la tv şi la radio, colectarea separată ar deveni un gest normal. Aşa cum tuturor ne este cunoscută fraza „Pentru sănătatea dumneavoastră, evitaţi consumul de sare, zahăr şi grăsimi”, ar trebui să ştim că Galben este pentru plastic sau metal, Albastru este pentru hârtie şi carton, iar Verde este pentru sticlă”, a declarat Ana Racheleanu, reprezentată a „Declic”.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, următoarele obiective: minimum 50 la sută rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70 la sută nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70 la sută din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60 la sută valorificare a deşeurilor de ambalaje. De asemenea, România va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de patru kilograme pe cap de locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile, în vederea compostării şi fermentării acestora.

Sursa: viata-libera.ro