Conform Mediafax (16 iunie 2018), Organizaţia D-Waste a publicat Studiul Waste Atlas care relevă faptul că „România produce 5,8 milioane de tone de deşeuri anual, cu o medie de 272 de kilograme pe an pe cap de locuitor şi cu o rată de colectare de doar 82,3%. Din totalul de deşeuri, 56% este materie organică, 9,9% hârtie şi carton, alte 9,9% reprezintă deşeurile din plastic, apoi 4,1% sticlă, 2,3% metal şi 17,8% alte tipuri de deşeuri.

Din acest total, România reciclează doar 3%, fiind al doilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Cel mai scăzut nivel îl înregistrează Bulgaria, care are o rată de reciclare de 0%. De asemenea, cu o rată de colectare de doar 82,3%, România are al treilea cel mai slab procentaj din Uniunea Europeană, după cel al Bulgariei (81%) şi al Estoniei (79%). Cifrele cu privire la cantitatea de deşeuri pe cap de locuitor menţionate la nivel naţional în Waste Atlas sunt similare cu cele raportate de Eurostat pe anul 2016, de 261 de kg”.

Cifrele prezentate mai sus sunt cât se poate de alarmante, iar acestea nu fac altceva decât să indice cel puţin două probleme tehnice cu care se confruntă România în ceea ce priveşte modul de gestionare a deşeurilor din ambalaje şi anume:

  • Dezvoltarea slabă a sistemului de colectare separată a deşeurilor de ambalaje municipale
  • Valorificarea deşeurilor prin alte metode decât reciclarea este foarte scăzută, în ciuda faptului că există o capacitate autorizată mare pentru co-incinerarea deşeurilor

In contextul cele prezentate mai sus, Senatorul liberal Cornel Popa, a trimis o intrebare ministrului Mediului pe care o redam mai jos:

Doamnă ministru,

România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia de a îndeplini mai multe obiective în ceea ce priveşte gestionarea integrată a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, conform Directivei nr. 2004/12/CE ce modifică Directiva nr. 94/62/CE, cum ar fi:

  • până în anul 2020 trebuie să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităților de deșeuri;
  • până în anul 2020 – să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere, rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări;
  • să atingă un obiectiv de 60% de valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională;
  • din ianuarie 2021 trebuie să atingă un obiectiv de colectare de 65% deșeuri electrice și electronice din total echipamente electrice și electronice introduse pe piața națională;
  • separat să colecteze biodeșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.

Având în vedere cele menţionate mai sus, cât şi programul de guvernare prin care ministerul de resort s-a angajat în luarea unor măsuri privind îmbunătățirea managementului deșeurilor și substanțelor periculoase la nivel național, vă adresez rugămintea, doamnă ministru, de a-mi răspunde la următoarea întrebare:

  1. Ce măsuri a întreprins Ministerul Mediului pentru îmbunătăţirea gestionării integrate a deşeurilor din România astfel încât să fie atinse ţintele din Directiva CE în materie şi, pe cale de consecinţă, în viitor, împotriva ţării noastre să nu mai fie demarată procedura de infrigement?

Solicit răspuns scris.

Cu considerație,

Cornel Popa

Senator PNL de Bihor

sursa: infooradea.ro