news_small

Doar 16% dintre românii care au participat la un sondaj de profil cunosc faptul că un deșeu de echipament de iluminat trebuie și poate fi dus la: punctele de colectare municipale, containere specializate sau în magazinele în care se vând lămpi.

Studiul GfK, realizat simultan în şase ţări (Belgia, Italia, Olanda, Portugalia, România şi Spania, în perioada martie – mai 2017), a fost publicat de Recolamp, organizaţie non-profit specializată în gestiunea deşeurilor de echipamente de iluminat. Obiectivul l-a reprezentat aflarea gradului de cunoştinţe al consumatorilor europeni cu privire la diferitele tipuri de lămpi disponibile pe piaţă şi la modul de reciclare al acestora în momentul în care devin deşeuri.

Studiul atrage atenţia asupra faptului că cetăţenii din cele şase ţări participante, care însumează aproximativ 38% din populaţia Uniunii Europene, nu ştiu cum să facă diferenţa între becuri economice, LED-uri, becuri incandescente şi lămpi cu halogen, atunci când li s-au prezentat imagini cu acestea.

Rezultatele au fost similare în toate ţările în care s-a realizat sondajul. În cazul becurilor economice, între 27% şi 42% dintre participanţi le-au identificat corect, în timp ce 18% – 35% le-au confundat cu LED-urile. Atunci când li s-a cerut să identifice o lampă LED, doar între 14% şi 23% dintre participanţi au recunoscut-o în mod corect, în timp ce între 31% şi 45% au crezut că este un bec economic.

Cunoştinţele consumatorilor privind reciclarea, însă, variază foarte mult între ţările în care s-a realizat sondajul. Întrebaţi dacă ştiu unde să depună lămpile pentru a fi corect reciclate, cetăţenii spanioli şi belgieni au fost cel mai informaţi: aproximativ 50% dintre aceştia au sugerat punctele de colectare a deşeurilor puse la dispoziţie de autorităţile locale sau de organizaţiile autorizate şi peste 10% dintre aceştia au recunoscut o altă variantă corectă, respectiv punctele de vânzare de unde au cumpărat iniţial lămpile.

„Consumatorul român diferenţiază cel mai puţin corect tipurile de lămpi existente pe piaţă, în comparaţie cu respondenţii din celelalte cinci ţări participante la sondaj. Anticipând acest lucru, în 2016, împreună cu Asociaţia Română pentru Iluminat şi cu sprijinul Asociaţiei InfoCons am demarat campania de informare <Alegeţi un iluminat mai bun!>. Totuşi, sondajul GfK ne-a arătat faptul că acest grad ridicat de confuzie între categorii de becuri se înregistrează la nivelul tuturor respondenţilor. Putem concluziona, aşadar, că o aşteptare de tipul colectării separate a echipamentelor de iluminat LED în alte containere decât cele în care depunem becurile cu conţinut de mercur ar fi total nerealistă şi că ar putea chiar periclita sistemul şi gradul de reciclare”, a declarat Roxana Șunică, directorul de marketing al Asociaţiei Recolamp.

Potrivit acesteia, vestea cea mai îngrijorătoare a acestui sondaj vine, însă, cu privire la gradul de informare privind necesitatea colectării separate a deşeurilor de lămpi, respectiv cunoaşterea modului corect de a te debarasa de acest tip de produs. ~75% dintre români declară că aruncă becul ars direct în gunoiul menajer, iar încă 9% indică alte variante greşite. Doar 16% cunosc faptul că un deşeu de echipament de iluminat trebuie şi poate fi dus la: punctele de colectare municipale, containere specializate sau în magazinele în care se vând lămpi”, a adăugat reprezentanta Recolamp.

Potrivit celor mai recente date furnizate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului pentru anul 2014, rata de colectare la nivel naţional a acestei categorii de deşeuri a fost de 18,83%, în condiţiile în care pentru 2017 România ar trebui să dovedească o performanţă de minimum 45%.

În 2016, când ţinta a fost de minimum 40% din media vânzărilor din ultimii trei ani, în numele celor 185 de producători români de echipamente de iluminat pe care i-a reprezentat, Recolamp a îndeplinit o rată de colectare de 42,59%. Aproximativ 95% din aceste cantităţi au fost colectate prin infrastructura proprie dezvoltată de asociaţie, care asigură preluarea de becuri şi echipamente de iluminat arse de la peste 12.000 de generatori de deşeuri – instituţii publice sau private. Reţeaua de containere Colţ Verde® destinată populaţiei, cu peste 1.900 de containere amplasate în retail sau în zone cu acces public, contribuie la rezultatele totale cu mai puţin de 5%.

„Cheia gestiunii oricărui tip de deşeu se află la autorităţile publice centrale şi locale. În absenţa punctelor de colectare municipale, numeroase şi cu acces facil pentru consumatori, nu putem vorbi de performanţă în acest domeniu. Atât timp cât pentru consumatorul casnic, juridic, dar mai ales pentru municipalităţi, cel mai ieftin şi uşor mod de a scăpa de un deşeu în România este să-l trimiţi în amestec la groapa de gunoi, nu ne rămâne, mă tem, decât să ne pregătim pentru penalităţile ce vor veni de la Uniunea Europeană pe infringement-urile deja declanşate în acest domeniu. Iar, în acest context, dezbaterile pe tema protejării mediului şi a sănătăţii populaţiei nu îşi mai au rostul” a încheiat Roxana Șunică.